Europa si Moscheile din tarile europene colaj photo

Moschei in Europa

Islamului ca religie in Repubica Moldova

Zilele acestea au aparut iarăşi în presă articole privind reacţiile diferitor organizaţii ortodoxe privind înregistarea cultului islamic in Republica Moldova. Aşa că am început a reflecta asupra acestui subiect. Prima întrebare care mi-a apărut este de ce „cult islamic”? Care este definiţia cuvîntului cult şi de ce nu religie?

Am aflat astfel că:

CULT1, culte, s. n. 1. Omagiu care se aduce divinităţii prin acte religioase; manifestare a sentimentului religios prin rugăciuni şi prin acte rituale; totalitatea ritualurilor unei religii. 2. Sentiment exagerat de admiraţie, de respect, de veneraţie, de adoraţie faţă de cineva sau de ceva. 3. Religie, confesiune. – Din fr. culte, lat. cultus. 

CULT2 ~e n. 1) Formă a conştiinţei sociale în care realitatea este reflectată şi interpretată ca fiind independentă de forţe şi fiinţe supranaturale; confesiune; credinţă; religie. 2) Totalitate a ritualurilor unei religii. 3) fig. Sentiment de admiraţie, de dragoste faţă de cineva sau de ceva. /<lat. cultus 

CULT s.n. 1. Adorare mistică a unor fiinţe reale sau fantastice ori a unor idei abstracte; act religios făcut în cinstea unei divinităţi. ♦ Totalitatea ritualurilor unei religii. 2. Religie, confesiune. 3. Sentiment de admiraţie, de respect, de dragoste profundă pentru cineva sau ceva. [Pl. -te, -turi. / < fr. culte, cf. lat. cultus]. 

RELÍGIE, religii, s. f. 1. Sistem de credinţe (dogme) şi de practici (rituri) privind sentimentul divinităţii şi care îi uneşte, în aceeaşi comunitate spirituală şi morală, pe toţi cei care aderă la acest sistem; totalitatea instituţiilor şi organizaţiilor corespunzătoare; confesiune, credinţă. ♦ Fig. Crez, cult. 2. Disciplină predată în şcoală, având ca scop educarea şi instruirea elevilor în spiritul religiei (1) date. – Din fr. religion, lat. religio, -onis, germ. Religion. 

RELÍGIE s. f. 1. formă a conştiinţei sociale caracterizată prin credinţa într-o divinitate, într-o fiinţă supranaturală, creatoare şi guvernatoare a cosmosului şi prin oficierea unui cult; confesiune. 2. (fig.) crez; cult; lucru sfânt. (< fr. religion, lat. religio, germ.Religion) 

RELÍGIE ~i f. Credinţă în existenţa unei forţe supranaturale (care implică un ansamblu de acte rituale) şi adorarea ei. [G.-D. religiei; Sil. -gi-e] /<fr. religion, lat. religio, ~onis, germ. Religion 

Deci după definiţie aceste două cuvinte practice sunt sininime, insă eu văd careva elemente existente pentru cuvîntul Religie ce lipsesc la cuvîntul Cult. Şi anume: Cultul este descris mai mult ca o idolarizare, ca o credinţă pe alocuri oarbă, fără un sistem bine desăvîrşit de credinţe. Cuvîntul cult este explicat ca fiind ceva general „un sistem de practici, ritualuri” iar Religia este descrisă ca un sistem de credinţe şi practici bine puse la punct incluzînd instituţii şi organizaţii corespunzătoare. Deci ca o totalizare, prin numirea Islamului cult în RM s-a înţeles că oamenii care practică această religie cred într-o fiinţă supremă (aceaşi ca pentru religie pînă acuma), aceştia pot să îşi desfăşoare ritualurile religioase (rugăciune, moschee etc.) dar aceştia practic nu au un sistem bine determinat de instituţii şi organizaţii care să reglementeze şi să promoveze această credinţă printre oamenii din RM. Ar fi pe înţelesul tuturor cam aşa: poţi să te rogi la dumnezeul tău, poţi să practici ritualuri religioase, însă nu nu te aştepta că toate sistemele sociale, politice şi religioase din ţară se vor schimba din cauza ta.

În general asta şi este cea de ce Musulmanii de aici au la moment nevoie, recunoaşterea din partea societăţii că ei există, că aceştia au o anumită conduită social-morală pe care o respectă şi desigur un loc unde să se poată ruga liber, unde să socializeze cu ceilalţi musulmani şi acesta să fie protejat prin lege. Nimeni prin legalizarea Cultului Islamic nu a dat mai multe libertăţi şi deci nu este posibil ca legile social-morale şi religioase practicate in Moldova să se schimbe. Creştinii ortodoxi, catolici, baptişti, ehovişti etc. vor avea aceleaşi libertăţi, drepturi, loc în societate doar că de acum şi Musulmani vor avea aceleaşi drepturi libertăţi toate fiind sub egida Constituţie ţării care este ca nomenclatorul de bază al ţării. Practic legile constituţionale vin mai presus de cele religioase în această ţară.

Acuma după ce mi-am explicat mie insumi cum stau lucrurile îmi rămîne o altă întrebare. De ce atunci atîta scandal asupra acestui subiect. De ce popii şi „creştinii” fac atîta scandal de parcă de mîîne toţi riscă expunderea la o boală contagioasă. De ce nu s-a făcut scandal cînd s-au întregistrat culte ca ehoviştii, baptiştii etc? Popii creştini ortodoxi (că ei în general sunt cu scandalul) se comportă de parcă nici nu au studiat istoria religioasă, marile religii ale lumii, cum au apărut şi cum s-au dezvoltat. Şi amintindu-mi interviul cu Mitropolitul Moldovei făcut acum cîteva luni, cînd cultul islamic a fost legaizat îmi dau seama că sistemul ortodox mă refer la feţele bisericeşti, este unul destul de putred şi fără capacităţi intelectuale. Să numească Mitropolitul Moldoviei Islamul ca „Mohamedism” , „religie ce are un alt dumnezeu decît creştinii” arată o educaţie generală la zero. Aceştia încearcă să sensibilizeze opinia publică prin preziceri de gen apocaliptice avînd ca temei doar faptul că Ştefan cel Mare (acesta înainte de a muri a zis că decît moldovenii să slugărim ruşii mai bine să dăm bir turcilor, dar aceasta este deja un alt subiect) a luptat împotriva turcilor musulmani, că a fi musulman este ega cu  fi extremist, terorist.

 Însă societatea noastră este mult mai avansată intelectual decît să am iertare de exprimare, dar asta e realitatea, mulţi retardaţi ce poartă sutană. Mă bucur să văd lipsa de reacţie din partea societăţii, acest lucru mă face să mă simt în ţara mea acasă deşi am o altă confesiune decît creştin ortodoxă. Sigur ca şi orice altă religie minoritară în această ţară, atacuri şi replici tăioase la adresa Islamului vor mai fi. Însă zi de zi lumea se va deprinde să ne aibă printre ei, şi respectul faţă de noi ca membri ai societăţii va creşte. Iar globalizarea ajută la acest lucru. Căsătoriile mixte fiind unul din primul imbold adus moldovenilor de a accepta islamul ca o confesiune religioasă. Ce mamă îşi va urî şi dori răul proprie fice, fecior, nepot, nepoată.

Interviu cu Mitropolitul Moldovei 

Maher Zain and the gorgeous songs !!!!!!!!!!!!

and

and

REFLECTIONS 1 - REFLECTARI 1

Selam Aleyikum!!!

My name is Ekaterina, or simpler Ika. I am 25 years old. I live in a Christian orthodox country and I am converted to Islam. Nobody force me and nobody hypnotized me to convert. I did it from my own needs, and I can freely say that the converting bring peace in my soul. But, in general I don’t want to talk about that here. I prefer to post here my reflections and questions that I have it. I hope that my reflection will help other new converters.

For the first time, these days I meet other girls that become Muslim too. It was a unique and special experience for me. It was for the first time science I am converted when I meet another Muslim from my country, and I had some emotion before the meeting. I didn’t know what I will feel. It will be something special? Do I will feel like I am with my people or I will ckeep looking to the clock’ to get quickly form there.  But everything was better that my expectation. I felt relaxed, comfortable and with my people. All the girls are sweets, so opened so kind. I become part of the group quickly. We started to talk about many thinks, but the more interesting was to hear the converting history of each girl. The most special moment for me was when after Iftar, all girls together prayed Al Mahrib Salaat. My heart was beating so strong and I was having emotions. Mashallah all girls together, I am a part of this group. That was a very important moment for me. A new step for closing to the people like me, people who believe in the uniqueness of Allah, and who worship Allah (subhana wa ta alaa).

I’m saying closing, because like each process, the changing is not coming suddenly. The human behavior (at last mine), usually reject the suddenly changes. Sincere, is hard to assert yourself like the servant of Allah, when around you are just non-Muslim people, in special if you are a new converted. Each day I am facing with two problems: the wish to be a good Muslim, to respect the Koran and the Hadiths and the life around me that is not related with my religion Islam. The daily  problems that I am confronting are many, for example I want to wear hinjab, but each time when I wore the attention to my own person from the people around me was more that on a normal day (I know that they will not answer for my person in front of Allah in the day of judgment, I still work on this level – daily hinjab wearing), people around me are not sharing my religion so socialization between we has some exactly parameters that I can’t exceed, and not the last problem – loneliness. Like is writing in the Koran, a Muslim can’t be alone, he must be surrounded by other Muslims. You can talk with them on the same subjects, they have the same values and the most important you can better serve Allah. Here is an example, even a simple one, from my life that is making me to see the things like that. I am coming tired from work, with zero energy, with 1 even 2 salaat not do it. Goodness, the bed is so alluring, I could have a nap and latter to recover my not did it prays. I am opening the laptop, I am opening the Skype and there is writing me one of my friends and she is a Muslim too. She is asking how the fasting is going, if I am handling with the praying. She is telling me how she prayed all night still the morning. Suddenly I had a reflection “wow she prayed all night but I am lazy to do the usual prays. And I am complaining that the changes in my life are not coming sooner. Sure, I am lazy to do my Salaat, but my expectations to Allah are so big: Shame, be shamed Ika”. And like that I am returning to the normal behavior. I am doing my wudoo, the Salaat that I must do it…. And now go tranquil and reconciled to have a nap.

Like each person, I need to be a part of a society, but in my case here in my country, the society is more limited, so the identification and integration in the Muslim society is strictly necessary. Just now after I meet other Muslim women, I feel better, calmer, more at home in my country because I know that I am not alone, we have each other and what can be more nice that the feeling of safety and fulfillment.

PS: Together with my Muslim sisters, that I meet these days, have big plans. They will take me to the mosque to meet other Muslim women, we will meet more fervently to pray together, to crochet, to learn how to sew a hinjab (because here you don’t have it where to buy at last a good handkerchief not talking about a hinjab) and the most important to discover together the holly words from Koran. INSHALLAH!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Selam aleyikum!!!

Ma numesc Ecaterina, sau Ika dacă doriţi mai uşor. Am 25 ani. Traiesc într-o ţară creştin ortodoxă  şi sunt convertită la islam. Nu m-a convertit nimeni forţat şi nici nu m-a hipnotizat nimeni. Am făcut-o din propria dorinţă şi pot să vă zic că am sufletul împăcat. Dar nu despre aceasta vreau în linii mari să vă povestesc în acest blogg. Mai degrabă gîndurile mele şi întrebările care mi le pun o să găsiţi pe aici. Sper ca reflectările mele o să fie de ajutor şi altor noi convertiţi.

Zilele acestea m-am întîlnit prima oară cu alte fete de pe aici convertite la islam. A fost o experienţă unică şi specială pentru mine. A fost prima oară de cînd sunt convertită să interacţionez  cu cineva musulman de pe la noi, şi aveam careva emoţii înainte de a le întîlni. Nu ştiam ce o să simt. Va fi ceva special? O să mă simt ca printre ai mei sau o să ma uit la ceas să plec cît mai repede de acolo. De cînd mă ştiu de multe ori simt că acolo unde sunt nu îmi este locul aşa că emoţiile erau mari. Însă totul a decurs mult mai bine decît mă aşteptam, mă simţeam relaxată, comod şi printrei ai mei. Toate fetele sunt nişte dulci. Atît de deschise atît de binevoitoare. M-am inclus în grup foarte repede. Am început a discuta despre multe, cel mai interesant a fost să aflăm cîte ceva din povestea fiecăreia. Însă momentul cel mai special pentru mine a fost atunci cînd după Iftar am făcut împreună Al Mahrib Salaat. Inima îmi bătea puternic şi chiar aveam emoţii. Mashallah toate împreună, sunt şi eu o parte din grup. Au fost nişte clipe foarte importante pentru mine. Un nou pas spre apropiere de cei ce sunt ca mine cei ce credem în unicitatea lui Allah şi cei care îl slujesc pe Allah (subhana wa ta ala).

De ce zic apropiere, pentru că ca şi orice proces, schimbarea nu vine brusc. Natura omului (sau cel puţin a mea) debicei respige schimbăriLe bruşte. Şi sincer e cam greu ca înconjurat de nonmusulmani, în special dacă eşti nou convertit, să te afirmi pe tine însuţi ca slujitor al lui Allah. În fiecare zi mă confrunt cu două lucruri: dorinţa de a fi un bun musulman, de a respectat Koranul şi Hadişurile şi viaţa din prejurul meu care nu are nici o legătură cu islamul. Problemele cu care ma întîlnesc zi de zi sunt multe, ca de exemplu vreau sa port hinjab dar de cîte ori am purtat atenţia celor din jur asupra mea era mai mare decît normal (deşi ştiu că nu ei vor răspunde în faţa lui Allah în ziua de apoi, încă lucrez la etapa cu purtarea hinjab-ului zi de zi), oamenii din jurul meu nu împărtăşesc aceaşi religie deci practic relaţionarea dintre noi are anumiţi parametri care nu pot fi depăşiţi, şi nici de cum ultima problemă – siNgurătatea. După cum scrie şi în Koran un musulman nu poate fi singur el trebuie să se înconjoare de semenii lui. Poţi discuta aceleaşi subiecte, ai aceleaşi valori dar cel mai important împreună poţi mai bine sluji pe Allah. Iată şi un exemplu deşi unul foarte simplu din viaţa mea care mă fac să văd aces lucru. Vin obosită de la lucru, scursă de energie, cu 1 sau chiar 2 salaat nefăcute. Doamne ce ademinitor e patul, parcă aş dormi un pic şi mai tîrziu recuperez rugăciunile. Deschid laptopul, deschiD skype-ul , şi cînd colo îmi scrie o prietenă şi ea musulmană. Mă întreabă cum mă descurc cu postul cu rugăciunile. Îmi povesteşte cum s-a rugat pănă aproape dimineaţa. Şi deodată se aprinde un beculeţ în cap la mine „Waw ea s-a rugat toată noaptea dar eu ma lenesc să fac măcar rugăciunile obişnuite. Şi apoi mă plîng că schimbările în viaţa mea nu vin atît de repede pe cît aş vrea. Păi sigur mie mii lene să fac o rugăciune, dar ca aşteptări de la Allah am multe: Ruşine, ruşine să îţi fie Ika”. Şi iată aşa revin la normal mă duc fac wudoo, rugăciunile necesare de recuperat... iar acuma poftim dormi un pic liniştită şi împăcată.

                Ca şi orice alt om, şi eu am nevoie să mă integrez în societate dar în cazul meu societatea mea e mult mai restrînsă aici la noi în ţară, aşa că identificarea acestora şi integrarea în grupul lor este strict necesară. Doar acuma după ce am interacţionat cu mai multe femei musulmane, mă simt emoţional mai bine, mai liniştită mai acasă în ţară la mine pentru că ştiu că nu sunt singură şi că oricînd şi la orice problemă ne avem unii pe alţii şi ce poate fi mai plăcut decît sentimentul de siguranţă şi împlinire.

PS: Împreună cu celelalte surioare pe care le-a cunoscut zilele acestea avem planuri mari. Acestea mă vor lua la moschee să fac cunoştinţă şi cu alte femei musulmane, ne vom întălni mai des, să ne rugăm împreună, să croşetăm, învătăm cum se coase un hinjab (pentru că aici la noi nu ai de unde să cumperi măcar o basma bună nemaivorbind de un hijab) şi cel mai important să descoperim cuvîntul sfînt din Kuran împreună. INSHALLAH!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!